Optimizarea pentru căutările vocale: trend sau necesitate?

Se vehiculează că va trebui să ne optimizăm conținutul online pentru Voice Activated Search. Este oare această direcție în care se îndreaptă lucrurile doar un trend sau marketing-ul audio funcționează atât de bine încât devine un game – changer, caz în care nu avem de ales decât să ne adaptăm?

Prima reclamă radio a rulat în Statele Unite pe data de 28 august 1922, la cinci după amiaza. Spotul audio făcea reclamă la complexul de apartamente din Hawthorne Court, Jackson Heights, îndemnând ascultătorii să părăsească orașul congestionat și să se bucure de o comunitate amplasată în mijlocul naturii. Asistăm astăzi la o renaștere a radioului, unde emisiunile s-au mutat în mediul online. Fiecare din noi poate asculta emisiunea preferată în intervalul orar preferat, însă mediul nu este singurul care s-a schimbat, ci și tipologia reclamelor audio.

Conținutul vizual însoțit de diverse mesaje Call to Action, fie el organic sau sponsorizat, a devenit omniprezent, atât în outdoor cât și în online. Este din ce în ce mai greu să captezi atenția consumatorului, de aceea brandurile au început să lucreze la identitatea lor din mediul audio, nu doar la identitatea vizuală. Platforme ca Spotify pun la dispoziția brandurilor date despre comportamentul utilizatorilor, astfel încât un brand poate face ceea ce se numește mood-based advertising. Brandurile ajung astfel la utilizatorul platformei în momentul în care acesta ascultă ceva care se aliniază cu identitatea brandului.

Grație avansului tehnologic, căutarea asistată prin intermediul boxelor inteligente capabile de recunoaștere vocală devine din ce în ce mai accesibilă, ca și livrarea spoturilor audio publicitare personalizate. Profitul global obținut din vânzarea boxelor inteligente a crescut de 2,7 ori în 2018 față de 2017, de la 4,4 mld. de dolari la 11,8 mld. de dolari, preconizându-se cifra de 27,8 mld. de dolari până în 2022. Cifrele arată clar că există cerere pentru acest tip de produs, însă ce se află în spatele acestor cifre?

Răspunsul este intimitatea. Consumul de conținut audio presupune un grad de intimitate mai mare decât consumul de conținut video, de aceea se formează mai ușor o conexiune între brand și ascultător. Majoritatea dintre noi folosim căști pentru a asculta muzica preferată, oriunde ne-am afla. Purtând căștile, ne izolăm de contextul în care ne aflăm, atenția noastră fiind astfel mai concentrată la informația primită. Șansa de a reține numele și mesajul unui brand este de 4 ori mai mare în cazul podcast-urilor decât la anunțurile de tip display.

Reacțiile diferite la stimuli diferiți au dus la apariția unor subculturi pentru fiecare tip de conținut. Studiile arată că reacția corpului nostru la stimulii audio este mult mai puternică decât la stimulii video. Un trend devenit mainstream relativ recent este cel al videoclipurilor ASMR (Autonomous Sensory Meridian Response) care mizează pe stimulii audio în detrimentul celor video. Astfel de videoclipuri au fost adoptate în strategiile de marketing de companii ca IKEA, Dove și KFC.

Toți ne dorim o experiență cât mai autentică în relația cu brandurile, motiv pentru care reclamele care se folosesc de conținut generat de consumatori convertesc de 7 ori mai bine decât conținutul generat de brand. Statistic vorbind, 71% dintre noi preferă reclamele personalizate pe baza conținutului pe care îl consumăm, dar doar 32% din noi suntem dispuși să oferim feedback în ceea ce privește interacțiunea cu anunțurile respective. Întrebarea este suntem dispuși să sacrificăm din timpul nostru pentru a îmbunătăți această experiență?

 

Articol scris de Dorin Tecuceanu, membru IAA Young Professionals Romania.