Share/Save

“Vom vorbi despre culturi, publicuri, gusturi, pieţe culturale şi, de ce nu, reţete, pornind de la faptul că Institutul
Cultural Român nu este un producător de substanţe active pe pieţele culturale, ci un distribuitor al acestora la nivel internaţional.” Spune Raluca Toma, PR Institutul Cultural Român.

Pe această temă va avea loc dezbaterea din cadrul Serii YP și împreună vom afla dacă putem vorbi despre o piaţă consumatoare
de produse culturale, unde se situează interesul pe această piaţă, dacă e nevoie să acordăm un prim ajutor şi ce se întâmplă când ajungem să fim inundaţi de incultură.

Pentru confirmarea prezenţei, ne puteţi scrie la contactyp@iaa.ro sau pe pagina de Facebook

Share/Save

Cu acest mesaj in gand, noi, cei de la IAA YP, am pornit un nou proiect. Se numeste Civic Vox si este dedicat tuturor ONG-urilor care au nevoie de ajutor in  comunicare.

Scopul nostru este sa dam voce ONG-urilor.. Sa ne punem experienta noastra si pasiunea la lucru intr-o maniera care sa ne reprezinte si in care efortul nostru sa conteze –  sa ne implicam activ si voluntar comunicarea proiectelor organizatiilor non-guvernamentale.

Vrem sa facem asta pentru ca stim ca ONG-urile au resurse limitate si de cele mai multe ori comunicarea este lasata pe planul doi din acest motiv. Sunt foarte multe proiecte extrem de importante pentru dezvoltarea societatii, dar care nu sunt suficient de cunoscute si sustinute. Noi avem experienta, dar si dorinta, de a ajuta si a face auzita vocea organizatiilor care fac proiecte pentru mai bine.

Cum se deruleaza Civic Vox?

Platforma presupune mai multe etape:

• Selectia ONG-urilor;
• Consultarea acestora in vederea construirii unui brief de comunicare;
• Realizarea unor sesiuni interne IAA YP de brainstorming / generare de idei;
• Realizarea si livrarea unui plan final de comunicare;
• Gasirea unor persoane voluntare (in special studenti) care sa se implice in implementarea planului de comunicare; sustinerea acestor persoane voluntare in vederea obtinerii de rezultate optime in punerea in practica a planurilor generate.

Proiectul Civic Vox va fi derulat de catre IAA YP in paralel la Bucuresti si la Cluj-Napoca, fiind primul proiect al asociatiei implementat simultan in cele 2 centre.

Asteptam ONG-urile interesate sa ne trimita o scurta descriere a organizatiei / proiectului lor (misiune, actiuni precedente, numar membri, etc) pe adresa de email civicvox@iaayp.ro sau sa completeze formularul de mai jos: https://docs.google.com/spreadsheet/viewform?hl=en_US&formkey=dG5fOGdJWUxlcWNNNXFmX18zblAzaWc6MQ#gid=0

De asemenea, studentii sau alte persoane voluntare care doresc sa faca parte din echipele de implementare, pot sa utilizeze aceeasi adresa civicvox@iaayp.ro pentru a ne contacta si a obtine mai multe detalii.

Share/Save

Te anuntam cu mare bucurie ca niste prieteni buni s-au alaturat proiectului CompetitIAA si de abia asteapta sa te premieze. In ordinea numerelor de pe tricou, Okian ofera:

• cate un exemplar din Outliers de Malcolm Gladwell, fiecarei echipe finaliste
• tuturor participantilor la eveniment cate un voucher cu un discount generos la orice achizitie facuta de pe www.okian.ro
• un premiu special Okian echipei cu cea mai atent si mai riguros documentata rezolvare a unui brief

Editura Publica ofera echipelor finaliste cate un voucher cu un discount atractiv la orice achizitie facuta de pe site-ul www.publica.ro

Revista TATAIA face cadou fiecarei echipe finaliste un pachet cu 3 reviste pentru a le rasfoi cu placere si a descoperi cea mai buna selectie de folclor contemporan.

Iar prietenii de la Editura Vellant premiaza echipele finaliste cu cate o carte insemnata de beletristica.

Fii inspirat si inscrie-te acum in CompetitIAA si pe langa aceste premii poti fi in echipa norocoasa care va castiga premiul cel mare: sansa de a lucra pentru BCR in 2012! Savureaza adrenalina primului proiect platit!

Share/Save

CompetitIAA – Savureaza adrenalina primului proiect platit!

Esti student atent la ce se petrece in marketing si comunicare? Te distrezi gandind strategii de comunicare & promovare? Detii doza optima de leadership + talent in coordonarea unei echipe? Inscrie-te la CompetitIAA si vei avea ocazia sa savurezi adrenalina primului proiect platit.

Pasul 1: Aduni o gasca de oameni cu skill-uri diferite – minim 3, maxim 5 -, completezi cat mai bine formularul de inscriere pana pe 30.11.2011 si pe 5.12.2011 afli daca ati castigat un loc in randul celor 10 “agentii” finaliste.

Pasul 2: IAA YP iti da brieful cu numarul 1. Ai timp să-l rezolvi pana pe 15.12.2011 si sa ne convingi ca meriti sa câștigi CompetitIAA. Echipa invingatoare are sansa de a lucra pentru megaclientul BCR in 2012. Munca voastra va fi nu doar apreciata, ci si rasplatita.

In plus: iti stabilesti singur programul, muncesti alaturi de gasca ta, acumulezi un portofoliu de senzatie, beneficiezi de traininguri de la specialisti ai industriei de marketing & comunicare si ai oportunitatea de a cunoaste o multime de oameni interesanti si pasionati de industrie, ca si tine.

Talentul se probeaza. Demonstreaza acum de ce esti in stare!

www.competitiaa.ro

Share/Save

Pentru a confirma participarea nu uita sa ne trimiti un mail la contactyp@iaa.ro.

Share/Save

Adica – un rezultat pozitiv inseamna ca va avea succes sau ca nu este suficient de creativ/disruptiv? Sau un rezultat negativ inseamna ca nu avea succes campania?

Desigur, depinde… dar de ce?

Multumesc

Aceasta este una dintre cele mai vechi dezbateri dintre cele doua industrii (research si advertising), prin exponentii lor cei mai vizibili: oamenii de cercetare si creativi. Ambele puncte de vedere sunt la fel de argumentate si de indreptatite. Cercetarea este de regula despre “ieri”. Consumatorii sunt adesea cea mai conservatoare entitate dintre cele trei implicate in proces: client, agentie si consumator. Inertia valorilor, stilurilor de viata, comportamentelor opiniilor etc. ale consumatorilor este foarte mare. Iar cercetarea este despre consumatori. De regula investigarea consumatorului iti arata imaginea “trecutului”. Consumatorii aleg de regula rutele batatorite si conceptele cu care sunt deja familiarizati sau care le sunt apropiate. Nu pe cele indraznete sau macar “fresh”.

Agentia, pe de alta parte, este despre “maine”. Oamenii de publicitate si in special creativii au in AND-ul lor profesional noutatea. Adica viitorul. Creatia este procesul prin care apare ceva nou.

Clientul este despre “acum”. Cum sa vand “acum”. Cum sa fac bani “acum”. Unii dintre ei sunt deschisi sa investeasca in viitor, mai ales la nivel declarativ, dar in realitate putini sunt dispusi sa sacrifice siguranta prezentului pe incertitudinea viitorului.

Ca om de research sunt inevitabil influentat de apartenenta la breasla si tentat sa raspund ca daca cercetarea este bine facuta si coordonata de o persoana cu experienta in advertising, care de bucura de increderea agentie si clientului, atunci problema devina una falsa. Viata mi-a aratat ca aceasta situatie ideala se intalneste foarte rar. Increderea agentiei si a clientului este esentiala pentru ca este posibil ca cercetatorul sa traga concluzii diferite de ceea ce declara consumatorii si recomande clientului/agentie sa faca altceva decat au spus consumatorii.

Am intalnit in viata reala toata gama de situatii: de la concepte respinse de consumatori, dar care au performat bine in campanie; pana la concepte care au fost imbratisate cu entuziasm dar au performat foarte prost samd. Si in calitativ, si in cantitativ.

Aici “depinde”-ul se traduce pentru mine in faptul ca cercetatorul este instrumentul. Cauta pana gasesti unul specializat in ce ai tu nevoie, contesta si dezbate pana la epuizare ce iti spune, dar la final fa ceea ce iti spune J

Ioana: In primul rand, imi place articolul. Are suflet. Acum, intrebarea.
Exista o “perceptie populara” conform careia research-ul poate fi facut sa spuna orice are nevoie clientul sa auda ca sa mearga mai departe cu un proiect.
Cat de des se intampla contrariul? Ne poti da un exemplu concret? (daca se poate, cu un brand important )

Intrebarea ta atinge un subiect “tabu” in research. Raspunsul “sever, dur si brutal” la ea este DA. Un DA trist dar real. Un research poate fi facut sa spuna orice vrea beneficiarul. In cea mai mare parte a cazurilor lucrurile stau insa in “normal” deoarece breasla cercetatorilor este supusa si ea unui cod deontologic riguros. La aceasta se adauga impactul asupra reputatiei. Activam intr-o piata in care oportunitatile de “incrucisare a surselor” sunt atat de multe, incat mai devreme sau mai tarziu, adevarul iese la iveala. Fiind un subiect “tabu” nu voi da niciun exemplu concret. Te trimit doar la rezervorul de amintiri din campaniile electorale. Din pacate in aceste perioade atat deontologia cat si bunul simt pleaca in cazul multora in tara Lucrurilor Pierdute.

Madalin: O intrebare pentru Dan: Care este cel mai mare mit al researchului?

Ca poate sa dea specialistului de marketing sau advertising un raspuns precis la intrebarea „Ce trebuie sa fac in aceasta situatie?!?” De obicei reducerea incertitudinii in procesul de luare a deciziei este principala motivatie a nevoii de research. Putini sunt marketerii care dupa ce citesc research-ul pot sa il puna deoparte si sa ia decizii in functie de alti factori. Cum ar fi intuitia profesionala sau indrazneala inovativa

Diana L:  Cu ceva timp in urma am dat peste acest citat: ” When you can measure what you are speaking about, and express it in numbers, you know something about it; but when you cannot measure it, when you cannot express it in numbers, your knowledge is of a meager and unsatisfactory kind: it may be the beginning of knowledge, but you have scarcely, in you thoughts, advanced to the stage of science” – W.T.

Plecand de la acest citat crezi ca te poti bucura de tainele cunoasterii si intelegerii doar prin prisma cifrelor, acuratetii?

In niciun caz. In acest moment nu exista suficienta putere de calcul pentru a factoriza sau modela Realitatea. Sau macar Viata Nici macar zona de economie nu poate fi inca explicata, inteleasa sau previzionata, desi exista cateva modele matematice extrem de complexe dezvoltate pentru acest lucru. Cand vine vorba de comportamentul consumatorului lucrurile sunt si mai complexe deoarece vorbim despre oameni. Se fac progrese remarcabile in neurostiinte si psihologie (ex. psihometrie), dar inca stiinta nu a reusit sa cuprinda tot ceea ce se petrece in mintea oamenilor. Citatul de care vorbesti este o aplicare in stiintele sociale a principiului incertitudinii al lui Heisenberg (http://en.wikipedia.org/wiki/Heisenberg_uncertainty_principle)

Claudiu: Pentru a intelege cat mai bine consumatorul cred ca e nevoie sa il privesti din cat mai multe unghiuri, plecand de la pasiunile lui (care il definesc, intr-adevar!), trecand prin rutina de zi cu zi si ajungand la nevoile pe care le are acest consumator care ne intereseaza pe noi foarte tare.

De cele mai multe ori, insa, consumatorul este privit doar dintr-un singur unghi, in raport direct cu segmentul de piata care ne intereseaza. Intrebarea mea este: cum se poate demonstra ca exista o diferenta majora intre a privi consumatorul perpendicular fata de a-l analiza 360 de grade? Multumesc,
Claudiu

Cred ca nu este nevoie de o demonstratie elaborata deoarece diferenta de calitate si profunzime intre analiza unui singur aspect al consumatorului fata de analiza lui completa (360 grade) este foarte mare. Pe cat posibil, daca exista resurse de timp si de bani, cu cat abordarea este mai complexa si mai completa, cu atat mai bine ca ea sa fie facuta asa.

Monica: Am tot auzit in ultima perioada vorbindu-se despre „The big idea” in publicitate. In timp ce unii afirma ca aceasta poate aparea din senin, altii sunt de parere ca The big idea are la baza idei mai mici care, transformate si asamblate intr-un anumit mod, ajuta la conturarea acelui concept creativ care determina succesul unei campanii.

De aceea, intrebarea mea ar fi urmatoarea: Credeti ca de cele mai multe ori The big idea apare ca urmare a experientei unei persoane in domeniu sau poate veni chiar si din partea unui junior? Mai mult, influenteaza statutul pe care il are acea persoana in cadrul agentiei de publicitate modul in care ii este receptata ideea de catre echipa? Multumesc

Din experienta mea in acest domeniu Idea poate sa vina de oriunde si de la oricine. De multe ori persoanele in pozitii importante isi asuma fara jena paternitatea ideilor aparute in echipa. La fel de frecvent insa, aceste persoane au mai multa experienta si pot recunoaste ideile valoroase si sa le puna in valoare. Cred ca tendinta „oricine si de oriunde” este tot mai accentuata. Mutarea centrului de interes si de greutate in comunicare de la posesorul brandului (client) si/sau agentie la consumator, tribalizarea consumatorilor, fragmentarea media, migrarea catre Internet, social media etc. fac ca oricine din agentie sa fie un potential generator de Big Ideas. Cu deosebire cei tineri. Care de obicei sunt in pozitii de juniori

Mihai: Salut! Vreau sa te intreb din perspectiva experientei tale profesionale, cum consideri importanta si investitia in research realizate de companiile multinatonale vs companiile nationale? mersi, Mihai

Diferenta intre cele doua categorii de clienti este gigantica. Iar Criza a facut ca ea sa devina si mai mare. Este atat de mult de plans pe acest subiect, incat nu voi dezvolta mai mult. Din pacate, companiile romanesti/antreprenorii romani (cu mici exceptii, fara indoiala), nu investesc in research nici pe departe pe cat o fac companiile multinationale. Cu consecinte directe asupra viitorului: distanta dintre „bogati” si „saraci” se va mari.

Ioana S: Pornind de la acelasi punct de vedere: analiza consumatorului din mai multe unghiuri, care ar fi aportul Social Media in research-ul de astazi?

Foarte mare. Social Media este unul din teritoriile inca insuficient explorate de research. Dar este intr-o dezvoltare exploziva, mai ales cu metode etnografice si antropologice. Este foarte mult de vorbit de research-ul on line asa ca ma opresc aici. Am avea nevoie de o conferinta intreaga sa acoperim social media J

Share/Save

Vino cu ochii deschisi, urechile ciulite si sneakersii de dans!

Confirmari pe facebook!

Share/Save

Oriunde nu am merge: pe strada, in magazine, la banca suntem inconjurati de o sumedenie de branduri, atat locale, cat si globale care ies strident in evidenta. Stam “la coada” si citim toti “peretii” si incercam sa ne dam seama cine si ce ofera. In ciuda omniprezentei brandurilor, surprinzator de putini oameni (printre care si eu) par sa inteleaga cu adevarat brandingul, fiindca este confuz si creaza confuzie. Din cauza aceasta am hotarat sa o iau de la 0 si sa studiez, sa vad si sa inteleg de ce atata “valva”, cum se exprima si Wally Olins in cartea sa “Manual de branding”; cu atat mai mult, cu cat in Romania putini oameni stiu ce inseamna brandingul si cum se implementeaza programele de branding.

Mass-media este obsedata de branduri si toata lumea foloseste acum cuvantul “ brand”. Vrei sa afli definitia si explicatia acestei obsesii, iar cand privesti cartea te izbeste drept in frunte acel “manual” (probabil si din cauza aceasta multi o evita). Te gandesti “WTF, iarasi manuale? De abia am scapat de ele”. Dar citind cartea mi-am dat seama ca nu este un manual, este o raza ce lumineaza gandirea si deschide un nou orizont asupra a ceea ce inseamna brandingul. Obiectivul acestuia a fost de a crea o modalitate imaginativa, totodata clara si practica prin care se spune o poveste.

Scrisa intr-un limbaj accesibil tuturor, cartea lui Olins raspunde la intrebarile esentiale cum ar fi ce este brandingul? Cum functioneaza acesta? Cum ai putea sa te diferentiezi de concurenta si cum sa implementezi cu succes un program de branding. Iti arata exact pasii care trebuie urmati in construirea brandului, cum se mentine acesta, de ce trebuie sa folosesti brandingul. Scurt si la obiect. Fara prea multe bla-bla-uri si pagini interminabile de teorii.

Astfel, Olins defineste brandul “o organizatie, un produs sau un serviciu cu personalitate”. De exemplu, in trecut, cand corporatia se adresa tuturor publicurilor sale, se folosea sintagma “personalitatea corporatiei” care era sufletul, imaginea spiritul organizatiei transpuse intr-o forma inteligibila. In ziua de azi manifestarea tangibila a personalitatii corporatiei este numita “brand corportist.” Si totusi ce implica acesta?

Din „Manual” am aflat ca brandingul inglobeaza si este asociat cu marketing design, comunicare interna si externa si resurse umane. Devine canalul prin care organizatia se prezinta intern si in fata diverselor medii externe. Si logic sa ne gandim, avem nevoie de un plan bine pus la punct, o echipa de profesionisti, un buget, metode de control, curaj si incredere.

De multe ori se confunda brandigul cu crearea siglei unei companii. Multi nu realizeaza ca in spatele unui logotip, simbol, exista o echipa de creativi si multa munca. La prima vedere te gandesti: “mare lucru sa faci niste mazgalituri si sa adaugi niste culori”.  Wally Olins explica in ce consta logoul, acesta “reprezinta principalul element de identificare pentru majoritatea brandurilor”. Celelalte elemente – culorile, caracterele, sloganurile, tipul de mesaj si stilul de exprimare formeaza impreuna pattern-ul vizibil recognoscibil, insa esenta acestui pattern este logoul, care este de obicei miezul unui program de branding. Cum zicea si Philip Kotler, trebuie sa dai o voce brandului tau, folosindu-te de muzica sau de cuvinte si simboluri puternice. “Combinatia dintre stimuli vizuali si auditivi garanteaza un impact de timpul: 2+2=5”.

Intr-o alta ordine de idei, “Manualul de branding” m-a ajutat sa vad prin prisma celor patru vectori ai tangibilitatii diferenta dintre brandurile de consum, brandurile de servicii si cele definite de comportament. Acestia sunt: produsul- ceea ce produce si vinde organizatia; mediul brandului – mediul fizic al brandului, mediul in care se prezinta; comunicare – cum le vorbeste despre sine oamenilor, fiecarui public, si cu ce se ocupa; comportament – cum se poarta oamenii organizatiei unii cu altii si cu mediul extern. Semnificatia acestor vectori variaza, de obicei, in functie de piata in care se gaseste brandul. Si aici Olins vine cu cateva exemple concludente, pe care le-am asociat si cu Romania. De exemplu, impletirea celor patru vectori se observa in domeniul restaurantelor. In primul rand judecam un local dupa produsele sale: daca mancarea este buna; acceptabila ca pret; daca restaurantul este artagator, confortabil, stilat neobisnuit fapt care ne influenteaza enorm. De asemenea, observam fara sa vrem comportamentul celor care ne servesc. Servirea conteaza de fiecare data. Oricat de buna ar fi mancarea si ambianta, daca comportamentul angajatilor lasa de dorit, cu siguranta nu mai revii in acel local.

Aici mi “s-a aprins un beculet”. De ce in Romania gasesti multe localuri, banci, spitale (care functioneaza pe principiul aceluiasi model de intrepatrundere a vectorilor) unde angajatii sunt nemultumiti, frustrati si se poarta intr-o maniera nepoliticoasa cu clientii trasmintandu-le aceleasi stari? Am incercat sa fac o paralela si am ajuns la o concluzie evidenta: nu sunt motivati. Ii colpesesc problemele personale, ii irita serviciul de doi bani, ii streseaza sefii care nu stiu cum sa inoculeze cultura de brand si sa ii faca sa fie mandri ca reprezinta acea organizatie. S-a zis o fraza frumoasa la lansarea cartii in Romania: “tara noastra trebuie intai sa isi gaseasca identitatea”.

In unele organizatii procesul de comunicare este principalul mijloc prin care identitatea prinde contur. Un exemplu pe care il cunoaste toata lumea este Coca – Cola, o companie care si-a creat si cultivat identitatea prin promovare si publicitate la scara larga timp de peste o suta de ani. De aceea se spune ca Coca – Cola are o imagine de brand foarte puternica.

Intr-o lume in care companiile se zbat pentru extindere si acaparare de noi terenuri, este din ce in ce mai evidenta nevoia de a pastra niste reguli de coexistenta intre branduri. Aici Ollins vine cu arhitectura de brand care se refera la relatiile dintre compania mama, subsidiarele, produsele sau serviciile ei. Sunt trei mari modele ale arhitecturii de brand: 1. Corporatista sau monolitica - Compania utilizeaza un singur nume si un singur sistem visual, exemplu: Virgin (Virgin Mobile, Virgin Cola, Virgin Travel etc.); 2. Girata – Organizatia detine numeroase branduri si fiecare este articulat de numele sau stilul vizual al brandului mama. 3. Centrata pe brand – Compania detine o serie de branduri sau companii aparent fara nicio legatura una cu alta sau cu corporatia, exemplu: Diageo(Guiness, J&B, Johnie Walker, Smirnoff, Baileys s.a.).

Pot exista discutii interminabile despre branduri, se pot scrie pagini intregi, dar tot secretul consta in chintesenta brandingului. Nu trebuie sa pierzi portita spre lumina!

In concluzie Wally Olins se intreaba de ce unele branduri sunt atat de longevive, cum ar fi Orange, First Direct, Coca – Cola, iar altele se prabusesc atat de repede. Tot el isi raspunde ca, lasand la o parte inevitabilele probleme care tin de fuziuni, preluari, schimbari tehnologice dramatice – raspunsul este devotamentul!

Share/Save

Confirmari pe facebook!

Share/Save